Sevrajul nicotinic - Ultimul pas inainte de vindecare
25/03/2009
Sevrajul nicotinic reprezinta o serie de simptome atat fizice cat si psihice care apar dupa renuntarea la fumat. De multe ori fumatorii argumenteaza lipsa reusitei de a se lasa de tigari, prin lupta cu sevrajul. Unele studii au demonstrat ca persoanele reactioneaza diferit la nicotina si ca femeile, desi se apuca de fumat mai tarziu decat barbatii, renunta mai greu la tigari. De asemenea, sevrajul este mai puternic in cazul femeilor.
Unul dintre cele mai intalnite simptome psihice ale sevrajului nicotinic este simplul reflex de a fuma. Fie ca vorbim de cafeaua de dimineata, stari de nerabdare sau depresie, majoritatea fumatorilor asociaza evenimentele zilnice cu fumatul unei tigari. Persoanele care se hotarasc sa se lase de fumat trebuie sa se obisnuiasca sa nu mai lege anumite momente ale zilei cu tigarile si sa anunte pe cei apropriati de intentiile lor, pentru ca acestia sa stie cum sa reactioneze in perioada urmatoare.
Un pas important in renuntarea la fumat este trecerea peste criza scaderii bruste a concentratiei de nicotina din sange. Aceasta criza dureaza doar maxim trei minute dar nevoia de tigara din aceste minute poate fi greu de stapanit. Sevrajul nicotinic se poate manifesta si prin stari psihice precum furie, anxietate sau depresie. Daca persoana care doreste sa renunte la fumat nu este motivata destul, aceasta se va simti ca si cum ar fi pierdut ceva din viata ei. Scaderea nivelului unor substante, in sistemul nervos central, provenite din fumul de tigara poate declansa stari de nervozitate si agitatie la persoanele care incearca sa se lase fumat.
Dupa ce incepe sa renunte la fumat, nivelul de oxigen care intra in organismul persoanei respective creste, deoarece monoxidul de carbon din fumul de tigara nu mai blocheaza hemoglobina. Cantitatea crescuta de oxigen solicita suplimentar sistemul nervos, in primele zile dupa renuntarea la fumat. Ca efect al acestei supra-solicitari, persoanele care au inceput sa renunte la fumat devin hiperactive. De asemenea, un alt rezultat al cresterii nivelului oxigenului din sange, este ca organismul se odihneste mai bine intr-un timp mai scurt si persoanele care tocmai au renuntat la fumat dorm mai putin, pana la readaptarea organismului.
Simptomele fizice ale sevrajului nicotinic incep cu durerile de cap. Pentru ca nicotina este vasoconstrictoare, lipsa acesteia produce dilatatia vaselor de sange de la nivelul sistemului nervos central. Aceasta vasodilatatie de la nivelul creierului provoaca dureri de cap care pot dura doar cateva zile. Aceeasi dilatatie a vaselor de sange este cauza unor ameteli scurte, in jur de o secunda, care trec dupa cateva zile de la renuntarea la fumat dar care si pot speria persoana ce incearca sa se lase.
Toate functiile corpului amortite de nicotina incep sa se refaca dupa renuntarea la fumat. Astfel, hipotalamusul, unde se afla centrii foamei si ai satietatii, incepe sa fie mai activ si se produce o crestere a poftei de mancare. O alta cauza a cresterii apetitului este calitatea mai buna a absorbtiei alimentelor digerate.
O alta parte a corpului care isi revine la functionalitatea normala dupa ce se renunta la fumat este aparatul respirator. Astfel, sistemul de cili de la nivelul cailor aeriene superioare incep sa scoata prin tuse, flegma si impuritatile care erau prezente pe mucoase. Tusea poate dura intre doua si trei saptamani si daca persista se recomanda un consult de specialitate. Alte efecte fizice declansate de renuntarea la fumat, prezente pentru o perioada scurta sunt: constipatia, tremuratul sau transpiratia.
Toate simptomele de mai sus ating nivelul maxim la doua, cel mult trei zile de la renuntarea la tigari, dupa care scad considerabil in intensitate.
Unul dintre cele mai intalnite simptome psihice ale sevrajului nicotinic este simplul reflex de a fuma. Fie ca vorbim de cafeaua de dimineata, stari de nerabdare sau depresie, majoritatea fumatorilor asociaza evenimentele zilnice cu fumatul unei tigari. Persoanele care se hotarasc sa se lase de fumat trebuie sa se obisnuiasca sa nu mai lege anumite momente ale zilei cu tigarile si sa anunte pe cei apropriati de intentiile lor, pentru ca acestia sa stie cum sa reactioneze in perioada urmatoare.
Un pas important in renuntarea la fumat este trecerea peste criza scaderii bruste a concentratiei de nicotina din sange. Aceasta criza dureaza doar maxim trei minute dar nevoia de tigara din aceste minute poate fi greu de stapanit. Sevrajul nicotinic se poate manifesta si prin stari psihice precum furie, anxietate sau depresie. Daca persoana care doreste sa renunte la fumat nu este motivata destul, aceasta se va simti ca si cum ar fi pierdut ceva din viata ei. Scaderea nivelului unor substante, in sistemul nervos central, provenite din fumul de tigara poate declansa stari de nervozitate si agitatie la persoanele care incearca sa se lase fumat.
Dupa ce incepe sa renunte la fumat, nivelul de oxigen care intra in organismul persoanei respective creste, deoarece monoxidul de carbon din fumul de tigara nu mai blocheaza hemoglobina. Cantitatea crescuta de oxigen solicita suplimentar sistemul nervos, in primele zile dupa renuntarea la fumat. Ca efect al acestei supra-solicitari, persoanele care au inceput sa renunte la fumat devin hiperactive. De asemenea, un alt rezultat al cresterii nivelului oxigenului din sange, este ca organismul se odihneste mai bine intr-un timp mai scurt si persoanele care tocmai au renuntat la fumat dorm mai putin, pana la readaptarea organismului.
Simptomele fizice ale sevrajului nicotinic incep cu durerile de cap. Pentru ca nicotina este vasoconstrictoare, lipsa acesteia produce dilatatia vaselor de sange de la nivelul sistemului nervos central. Aceasta vasodilatatie de la nivelul creierului provoaca dureri de cap care pot dura doar cateva zile. Aceeasi dilatatie a vaselor de sange este cauza unor ameteli scurte, in jur de o secunda, care trec dupa cateva zile de la renuntarea la fumat dar care si pot speria persoana ce incearca sa se lase.
Toate functiile corpului amortite de nicotina incep sa se refaca dupa renuntarea la fumat. Astfel, hipotalamusul, unde se afla centrii foamei si ai satietatii, incepe sa fie mai activ si se produce o crestere a poftei de mancare. O alta cauza a cresterii apetitului este calitatea mai buna a absorbtiei alimentelor digerate.
O alta parte a corpului care isi revine la functionalitatea normala dupa ce se renunta la fumat este aparatul respirator. Astfel, sistemul de cili de la nivelul cailor aeriene superioare incep sa scoata prin tuse, flegma si impuritatile care erau prezente pe mucoase. Tusea poate dura intre doua si trei saptamani si daca persista se recomanda un consult de specialitate. Alte efecte fizice declansate de renuntarea la fumat, prezente pentru o perioada scurta sunt: constipatia, tremuratul sau transpiratia.
Toate simptomele de mai sus ating nivelul maxim la doua, cel mult trei zile de la renuntarea la tigari, dupa care scad considerabil in intensitate.
